 |
| Mircea Barnaure: Giglio |
Omul in genere, si nu in
ultimul rand - intelectualul.
Clementissimo signor
mio singolarissimo. Torquato Tasso, già servitore di Vostra Altezza
serenissima, et or prigionero ne lo spedale di Sant' Anna, lo
supplica umilissimamente che si contenti..... E con questo pregandole
dal signor Iddio ogni felicità, umilissimamente le bacio le mani. Di
Vostra Altezza serenissima servitor molto umile e molto devoto.
Asa i se adresa poetul multpreaiertatorului sau stapan, ducelui de
Ferrara, care l-a bagat si tinut sapte ani de zile la balamuc (urate
cuvinte, dar si mai urata realitate!) pentru culpa, pare-se, de a fi
proferat unele injurii la adresa acestuia si a Curtii sale. Asta da
clementa! Cum sa nu se roage atunci poetul, servitor prea umil si
atat de devotat, Domnului Dumnezeu pentru fericirea Altetei Sale si
sa nu-i sarute in modul cel mai smerit mainile?
Taratul prin praf n-a
fost deci inventat de lingaii genialului conducator cizmar. Nici de
lingusitorii regelui culturii, care nu citea carti, dar cultiva
actritele. Si nu-i nici de mirare ca linguseala, in varii forme, a
supravietuit tuturor schimbarilor. E drept ca in zilele noastre nu se
mai scriu sonete si nu se mai dedica poeme sau dialoguri Domniilor
Lor – asa cum facea Tasso: ed io prego Vostra Signoria
reverendissima che faccia ch'io possa dedicare i dialoghi e 'l poema
a persona c'o m'aiuti..... Locul acestora a fost insa luat de
articolele publicate in cotidiene si de aparitiile, nu mai putin
penibile, la televizor.
Dar, cum pana la D-zeu te
mananca sfintii, Tasso trebuie sa se roage nu numai de Inaltimea Sa,
ci si de curtenii din juru-i, ca sa intervina pentru el la duce sau
sa-i faca favoarea de a-l conduce a' piedi del serenissimo signor
duca di Ferrara. In mii si mii de scrisori se roaga de principi,
cardinali, secretari pentru interventii, inlesniri, protectie,
ajutoare. Fara posibilitatile electronice de astazi, totusi uimitor
de bine inter-conectat poetul. Depresiv si paranoid, el incearca in
acelasi timp sa se si foloseasca de suferinta-i spre a capta
bunavointa destinatarilor.
